Cuvinte potrivite.

 
 Oare cum ar fi daca am folosi cuvintele si expresiile potrivite pentru gandurile si emotiile noastre?

Sa nu existe nicio implicatie in modul in care functioneaza mintea noastra daca atunci cand spun „sunt deprimat”, vreau, de fapt, sa comunic ca sunt trist, ingrijorat, dezamagit, ca mi-am pierdut entuziasmul sau ca pur si simplu am o dispozitie trecatoare?

Dar daca ai merge la medic si i-ai spune ca ai o durere, fara sa ii spui cat de intensa este aceasta, de cat timp a aparut, cu ce frecventa revine, in ce loc o simti si daca se asociaza si cu alte manifestari? Sigur ca tratamentul ar avea toate sansele sa fie unul insuficient.

Identificarea si comunicarea cat mai corecta a emotiilor si a gandurilor noastre este esentiala pentru o identificare buna a emotiilor celorlalti: pur si simplu ne permite sa ii intelegem sau ne impiedica. „Limitele limbajului meu sunt limitele lumii mele” spunea Wittgenstein si e foarte greu sa-l contrazici.

O exprimare adecvata, dar nu neaparat rigida si formala (si nu trebuie sa fii psiholog ca sa poti face asta) are foarte multe implicatii: ne influenteaza imaginea de sine, dar si imaginea pe care o proiectam (daca vom fi intelesi bine sau nu) si ne regleaza (sau deregleaza) emotiile (asa cum psihoterapia cognitiv-comportamentala ne arata bine). Gandeste-te mai mult la asta.

Sigur ca putem gasi foarte multe exemple care sa sublinieze importanta unei comunicari adecvate.

Eu as vrea sa imi exprim… nu lehamitea, pentru ca simt si multa revolta, dar poate ca mai mult antipatia profunda pe care o simt de fiecare data cand la meteo, fiind iarna si avand o temperatura anormal de calda, aud o expresie foarte frumos impachetata ca “vremea este deosebit de frumoasa”.

Vremea nu este frumoasa in aceste conditii, dar este anormala, neobisnuita sau nefireasca. Ok, este placut sa nu tremuri, dar deja comunici ceva despre tine cand spui asta (ca nu iti place frigul).

Daca vrei sa comunici ceva despre vreme in aceste conditii, atunci este important sa spui ca vremea este neobisnuit de calda, mai ales ca transmiti aceasta informatii unui numar foarte mare de persoane.

Sau ti se pare normal ca la Polul Nord sa fie mai cald decat a fost la Bucuresti la sfarsit de an?

Sa spui ca vremea este anormala iti ofera ocazia de a te gandi la cauze si la efecte, nu doar la raportarea ta subiectiva. Efectul este modificarea climei, cauza suntem noi, cu totii (chiar daca nu ai masina si mergi pe bicicleta este o intreaga industrie care functioneaza doar pentru ca noi sa avem un telefon, ambulanta, laptop sau trei masini pentru o singura familie).

Prin urmare, folosind o exprimare corecta, vei simti, sper, o urma de vinovatie cand te plimbi prin parc in Decembrie si sunt 15 grade.

Iar vinovatia asta este un lucru bun. Doar nu mai ai iluzia ca orice emotie negativa ar trebui sa fie evitata cu orice chip?