Despre a merge la psiholog lasand prejudecatile pe drum.

Nu sunt surprins de imaginea pe care cei mai multi oameni o au despre a merge la psiholog. Cei mai multi oameni care nu au cunostinte de psihologie cred ca pentru a merge la psiholog  trebuie sa ajunga intr-un fel de punct critic in viata lor sau la un moment in care nu mai au suficient control asupra unor emotii, ganduri sau comportamente.

Nu este asa. Persoanele aflate intr-un moment de suferinta suficient de puternica incat sa le dezorganizeze viata merg mai degraba la un psihiatru. Acesta are formare in medicina cu specializarea in psihiatrie si de regula prescrie si un tratament cu medicamente (antidepresive sau antipsihotice in diferite concentratii).

Persoanele care merg la psiholog (la consiliere psihologica) sunt persoane suficient de stabile emotional si de puternice incat sa aiba activitati profesionale, relatii si o viata sociala normala.

La un nivel personal, pentru un client mai apare o piedica si anume orgoliul. Cineva isi poate spune „dar ce, nu ma pot descurca singur, trebuie sa accept ca nu pot sau nu stiu sa imi rezolv o problema ?”.

Aflata in acest punct, acea persoana trebuie sa afle in primul rand ca intr-o sedinta cu un psiholog, clientul face cele mai mari eforturi, de la el se asteapta cea mai mare parte a muncii celor doi si tot acestuia i se vor cuveni cele mai multe merite. Iar in al doilea rand, ar mai trebui sa stie ca nu este de fiecare data suficient sa ai informatii, vointa sau alte resurse pentru a analiza, a clarifica si a schimba unele probleme de ordin psihologic. Tocmai din acest motiv si psihologii merg nu doar in timpul formarii, dar si cand au nevoie, la alt psiholog.

Cateva dintre motivele pentru care oamenii merg la psiholog:

-pentru a aduce schimbari in unele de moduri de a fi pe care le simt inconfortabile (timiditate, neincredere, dificultati de comunicare);

-pentru a se cunoaste mai bine cu atat mai mult cu cat sunt intr-un moment dificil (autocunoasterea pe cat suna de banal pe atat este de esentiala pentru viata fiecaruia);

-pentru a intelege semnificatia sau implicatiile unor evenimente prin care trec si a responsabilitatii pe care o au;

-pentru a intelege si a schimba, daca este nevoie, rolul sau felul de a fi intr-o relatie de cuplu sau de alt tip.

-pentru dezvoltarea lor personala, pentru a fi mai buni, mai eficienti;

-pentru a trece peste blocaje, unele dureroase, incat sa isi dezvolte mai mult cel putin o dimensiune a personalitatii lor.

 

Si o situatie aparent paradoxala care ma bucura foarte mult de fiecare data cand o intalnesc: la psiholog vin oameni, deloc rar, superiori in dezvoltarea lor personala in comparatie cu cea a psihologului (cel putin in unele aspecte ale vietii lor).

Esti usor confuz in legatura cu afirmatia de mai sus ? E bine! In felul asta iti pui unele intrebari legate de persoana psihologului, de client si de munca lor comuna la care pana acum poate ca nu te-ai gandit.

 

* exista o diferenta mare intre rolul si formarea psihologilor, consilierilor, psihoterapeutilor si psihiatrilor. Dar ce am scris mai sus ramane valabil chiar si fara aceasta clarificare. Din pacate textele cele mai lungi sunt si cele mai putin citite asa ca nu am intrat in detalii.